miercuri, martie 28, 2012

~ Masti ~

 Care este rolul acestor vesnice batalii cu viata...?


Incerc sa imi gasesc raspuns la intrebare , dar nici imaginatia mea nu atinge aceasta inalta cota.Cat cantareste fericirea pe langa palmele pe care le primesc oamenii la fiecare ocazie din viata.Atat rau , atat intuneric , atata falsitate...

Simt ca-mi traiesc viata pe-o scena de teatru. Toti oamenii-s papusi , cu masti si roluri.Nimic nu e ceea ce pare.Inima mea este ingropata in mormane de poze vechi , de amintiri , amintiri ce fac ca eu sa izbucnesc in cascade de lacrimi , amintiri vesnice , de care cu greu voi scapa, decat deschizand usa viitorului.


Sufletul isi canta melodia la o chitara veche , prafuita , brazdata de timp.Isi plange de mila prin note muzicale , fiecare clipa roade , precum rugina , corzile sale...

Si-asa cum stiti , muritori toti suntem si viata-avem doar una .


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu